Despre Nimic - 1.5

Duminică.  Dimineața. Afară ninge liniștit. Centraliştii bagă pe foc pentru a încălzi poporul proletar. E o liniste de iarnă. Ninge așa frumos. Dar stai! Ce se aude? A. Da. Cei de la biserică se simt nebăgați în seamă sau în alte locuri și își dau drumul în boxele cumpărate cu banii pensionarelor care eliberează troleibuzele și autobuzele și tramvaiele pentru a se întâlni la al doilea "cel mai tare loc de socializare și de punere la curent cu cine a mai murit și cu bârfele", biserica. Sau să-i zic slujbă? Pentru că unele o iau ca pe un loc de muncă mai mult. 
Să revin totuși la neliniștea principală. 
 Boxele sfinte. 
Înțeleg dreptul la "religie" al fiecărui membru al societății.  Înțeleg că fiecare are dreptul să se roage la cine vrea și pentru cine vrea. E alegerea fiecăruia.  
Ce nu înțeleg, e de ce nu o fac acolo, în liniștea interiorului locului sacru. De ce nu se roagă și de ce nu își spun ofurile şi grijile celui de "sus" în așa fel încât să nu deranjeze rugăciunile celorlalți de afară?  Sau liniștea. Sau somnul.
În fiecare zi de sărbătoare (și trebuie să recunosc că sunt din ce în ce mai multe) sunt obligat să suport trilurile experților în ploconeli către Domnul, de la biserica din zonă. Și nu înțeleg de ce. Eu dacă merg și urlu "Tatăl nostru" lângă biserica aia, sunt amendat pentru deranjarea liniștii publice.  În schimb, bisericoşii de serviciu, dacă își dau boxele la maxim până la gâjâiala aia deranjantă nu pățesc nimic. Nu cred că a zis nicăieri nici un sfânt că dacă nu dai volumul la maxim, nu ești destul de evlavios. Și sunt destul de sigur că nici Dumnezeu nu ar avea nimic împotriva opririi boxelor. I-aş ruga pe evlavioşii de serviciu să încerce o dată să își țină slujba cu boxele băgate înăuntrul bisericii, lăsate la același volum. Să văd cam cum se descurcă.  Nu cred că o să le fie bine. S-ar putea să se roage să se dea volumul mai încet, nu doar să doneze lumea mai mult.
Poate e doar problema mea, poate doar eu sunt deranjat de zgomotele care nu au nicio legătură cu credința.  Poate multă lume o să îmi spună că sunt cam nesimțit pentru ceea ce spun. N-aş vrea să se creadă că nu cred în ceva sau în cineva. Cred.  Sunt momente când cred mai mult și mă rog mai mult, sunt momente când cred mai puțin și mă rog mai puțin. Dar mi se pare nedrept să urlu când fac asta sau să trag lumea de mânecă pentru a fi văzut când o fac.
Până data viitoare, o viață colorată îți doresc, plină doar de zgomote plăcute. 

2012.......2013

La multi ani! 
La multi ani tie, tie, tie, tie.. 
A, da, si tie! 
La multi ani tuturor. 
La multi ani tuturor celor carora nu va pot spune prin viu grai asta,
 la multi ani tuturor celor carora nu vreau sa va spun asta, 
la multi ani tuturor celor carora nu vreti sa va spun asta. 
Sanatate sa aveti, si fericire multa. 
Dorintele bune sa vi se implineasca,
 iar viata sa va fie in fiecare zi si noapte colorata,
 fara nuante de gri. 
Doar culori. 
S-a mai dus un an. 
Unii au fost in criza, 
altii au fost crizati, 
altii au privit de sus sau de departe cum se crizeaza ceilalti. 
Important e ca a mai trecut un an, si ca incepe altul.
 Sper sa il fac si sa il faci mai bun decat cel care tocmai se termina.
 Asa ca iti doresc si sa iti reuseasca incercarea de a face un 2013 mai bun decat 2012.
 La multi ani si un an nou fericit!

Ce Mi-Aș DoRi De La O ApLiCaȚiE Pe MoBiL PeNtRu www.InZonaTa.ro

Salut.

De curând, un nou site pentru ”cumpărături istețe aproape de casă” a apărut pe piață. http://www.InZonaTa.ro. Așa cum îl descriu ”constructorii” site-ului, InZonaTa este un ”portal de oferte speciale promovate către persoanele interesate să descopere noi comercianți din zonele pe care le frecventează zi de zi”. Din ce am văzut eu, momentan este mult mai de folos celor din București și din împrejurimi. Eu locuind în Cluj-Napoca, mă pot bucura doar de ofertele ”naționale” ale site-ului, ceea ce este oricum destul de bine.

Ca un site care se respectă, a început o amplă campanie de promovare de-a lungul și de-a latul internetului. Pentru a-i ajuta în campania de promovare, domnul Florin Grozea a postat pe blogul dânsului o invitație la un concurs, în urma căruia câștigătorul va deveni fericitul posesor al unui iPhone 5. După cum spune Florin, câștigătorul va trebui în primul rând să fie simpatic, iar apoi trebuie să mai aibă și un pic de noroc. Partea cu ”simpatic” se poate rezolva prin postarea pe blogul personal a unui articol cu care să participi la concurs și cu care să reușești să treci mai departe, iar partea cu ”noroc” e rezolvată de site-ul care va alege aleator câștigătorul. 

Dar destul cu explicațiile despre concurs. Să trecem la partea cu site-ul.

Mi-am făcut cont pe site-ul lor în așteptarea zilei când una din ofertele de pe pagină să îmi facă cu ochiul, și să profit astfel de avantajul de a avea un user pe InZonaTa. Dat fiind faptul că doar seara sunt pe acasă în fața unui calculator, consider o aplicație pe mobil pentru acest site mai mult decât necesară. Și cum pe telefonul meu HTC Sensation XE rulează Android-ul, aș fi mai mult decât mulțumit dacă s-ar face mai întâi o aplicație InZonaTa pentru Android. 

Ce mi-aș putea dori de la aplicația InZonaTa pentru mobil? În primul rând, să fie gratuită. Nu zic că nu aș da bani pe munca unor oameni, dar dacă se poate gratuit, de ce să nu se facă gratuit? Apoi, să fie ușor de folosit. Eu deja o văd. O primă pagină unde să te înregistrezi cu userul tău sau unde să îți poți face un cont nou, apoi după logare, să apară o pagină cu șapte rânduri. Primul, să fie o căsuță pentru cautare, de genul celei pe care o au pe site în stânga sus.

Apoi, rândurile doi, trei, patru și cinci să fie categoriile din meniul paginii pentru desktop. Adică ”Toate categoriile”, ”Toate subcategoriile”, ”Toate județele”, ”Toate orașele”. Rândul șase să fie butonul de căutare. Toate aceste butoane să execute exact ce execută și pe varianta desktop.  Iar rândul șapte să fie butonul care să ne ducă la o hartă, pentru a putea alege zona unde dorim să vedem ofertele. 

Mi-aș dori de asemenea ca aplicația folosească cât mai puțin din traficul de internet, deoarece am observat că în ultimul timp, o mulțime de aplicații sunt dezinstalate de pe telefoane deoarece folosesc foarte mult din ”megii” prețioși.

Dacă s-ar putea alege limba între română și engleză ar fi și mai frumos.

În speranța că nu îmi doresc prea multe de la o eventuală aplicație pe mobil pentru InZonaTa, mă opresc momentan aici cu dorințele, așteptând cât mai repede partea practică a dorințelor mele.

Ce să zic? Sper să îți placă site-ul, să îl folosești cu plăcere, să te ajute, și să folosești aplicația pentru mobil atunci când ea va apărea.

Acest articol este inscris in concursul “Castiga-ti cadoul de Craciun: un iPhone 5 de la InZonaTa si Florin Grozea!” organizat pe blogul personal al lui Florin Grozea si sponsorizat de site-ul de oferte speciale www.InZonaTa.ro.

Despre Nimic - 1.4

M-am săturat să fiu ”manevrat” pe banii mei. Acum câteva săptămâni am observat că nu mai am în grila de programe ”oferită” de cei de la RCS&RDS 90% din programele Discovery Networks, având în schimb, în plus vreo 5-6 de programe reginoale DIGI și încă vreo 10 programe ungurești . Am sunat la ei imediat și le-am zis că poate e vreo problemă în rețea, dar eu nu mai am programele Discovery în grilă. Au spus cu seninătate în glas că nu e nici o problemă de la ei, că dacă vreau iarași programele înapoi în grilă trebuie să plătesc în plus 7 lei pe lună, și că eu am semnat contractul cu ei pe numărul de programe, nu pe cum se numesc ele. În încercarea mea de a avea în continuare o discuție relaxată, i-am întrebat dacă nu cumva mâine îmi vor scoate PRO TV, TVR, PRIMA, Antena1 si celelalte programe românești și să îmi ”bage” în locul lor vreo 10 programe din Pakistan. Răspunsul lor a fost că așa ceva nu e posibil, pentru că ei nu au contracte semnate cu televiziunile din Pakistan. Le-am mulțumit ”mult” pentru timpul acordat și m-am resemnat cu gândul că trăiesc într-o țară plină de țărani handicapați. Nici nu se punea problema să merg la biroul lor din Cluj-Napoca să îmi schimb contractul, pentru că de fețele sictirite si de gesturile leneșe ale celor care lucrează acolo sunt sătul de mult. Deci, pe această cale, dacă ai ajuns până aici cu cititul postului meu, te rog completează și petiția de mai jos. Îți ia maxim 5 minute, dar poate schimbi ceva în bine pentru mai mult timp.
Îți mulțumesc anticipat.
O zi bună și plină de descoperiri frumoase.

http://www.petitieonline.ro/petitie/40340139

Vrem Discovery pe RCS&RDS!

23/11/2012

Categorie: Muzica, tv, radio.

Destinatar: RCS&RDS

Acordul de retransmisie dintre Discovery Networks şi RCS&RDS expiră pe 30 noiembrie. Operatorul a făcut deja modificări în grila sa de programe şi este foarte probabil să scoată complet canalele Discovery din toate pachetele sale. În aceste condiţii, poţi pierde Discovery Channel, Animal Planet, TLC, Discovery Science, Discovery World şi ID Investigation Discovery. 
În ciuda eforturilor noastre de a ajunge la un nou acord cu RCS&RDS, pe parcursul unei perioade de negocieri de luni de zile, aceştia au respins toate propunerile noastre. Precizăm că nu am cerut, în niciun moment al negocierilor, creşterea tarifelor pentru distribuţia canalelor noastre.
De mai bine de 15 ani, Discovery le oferă tot ce are mai bun telespectatorilor români, prin programe de calitate şi proiecte locale unice, cum ar fi Şcoala Discovery, primul proiect din România care integrează documentarele în procesul educativ, sau “Poliţişti de elită”, serialul Discovery filmat în România, despre forţele speciale de poliţie. 
Părerea ta contează! Dacă vrei să ne ajuti să păstrăm familia de canale Discovery în grila RCS&RDS, spune-ţi punctul de vedere şi arată-le că vrei să urmăreşti în continuare programele noastre!
Semnează chiar astăzi petiţia noastră şi noi vom transmite mai departe mesajul tau! Iţi mulţumim anticipat pentru sprijin!

Despre Nimic - 1.3

De când mi-am luat un Nikon D3100, mă tot chinuie talentul. Și pentru că nu e bine să lași chinurile să te chinuiască doar pe tine, m-am gândit să le dau frâu liber și pe aici.

Una din primele poze făcute cu D3100 :)

Cutiuța cu amintiri

Cluj-Napoca, Biserica Catolică

Inside out

Freedom

Something old, something new...

A venit toamna...

Ultimele raze.

To the Moon and back

Duck man, duck :P

fly lesson

Night flowers

Coloured city

Cluj Arena

Ai un foc?

Fly lesson 2

Kit-ul

Sundown at Polus.

Va urma.

Despre Nimic - 1.2

Mda. Ar fi trebuit să mă gândesc un pic înainte de a scrie ceea ce o să scriu, dar cum e doar ceva despre nimic, eu zic că nu are nici o importanță.

Având în vedere că săptămâna trecută am suferit un eveniment care implică din partea mea un repaus mai intens în perioada imediat următoare, nu prea am ce face prin casă, așa că în imensul timp liber fac surfing pe net, ascult diferite idioțenii pe minunatele programe tv, și ascult muzică. 

Ultima parte, bineînțeles, o fac atunci când ceea ce ascult poate fi numit muzică. De câteva luni am observat un fenomen ciudat. Pe lângă infinitele telenovele portugheze, braziliene, spaniole, mexicane și în alte limbi "latino", au mai apărut și "super-hit-urile" portugheze, braziliene, spaniole, mexicane și în alte limbi "latino". În capul meu e un amestec ciudat de "phuai să-mi trag ceasul ce tâmpenie", "cine pana mea poate fi atât de retard încât să producă așa ceva", "de ce ascult idioțenia asta" și de "trebuie să știi pașii la rahatul ăsta, ca să iți mai treacă vremea la câte un eveniment". 

Avem milioane de piese care spun câte ceva. Avem milioane de piese pe care lumea chiar se chinuie să le facă. Dar nu. Tinerimea română (și nu numai) e hipnotizată total de o ciulama de litere pe care și un bebeluș le-ar aranja mai bine. 

Pe bune, acum. În capul meu, toate "manelele" astea cântate de Justin Bieber-i "latino" care au bani să își cumpere trei consoane și două vocale pe care apoi să le urle legate de numele lor pe o scenă împreună cu vreo vedetă (???) internațională sună exact la fel. 

Ar putea să spună cineva că nu îmi place "stilul". Sau că nu îl înțeleg. Stil? Pe bune? Când îi văd pe autiștii ăștia cu părul umplut până la refuz de un fixativ care chiar acționează pe orice fel de vreme, îmi e și frică să mai dau pe vreun program de muzică. Dacă, prin vreo catastrofă întamplată la vreun post de radio sau tv, unul din producătorii de acolo s-ar gândi să facă o zi întreagă "dedicată" acestui "curent", cred că aș scoate Taraf-ul și Etno de la "interzis" și le-aș da "în blană". Aș asculta cam același rahat, dar măcar l-aș și auzi pe limba mea.

Partea cea mai nasoală e ca nebacalaureații o ard noapte de noapte pe piesele astea. Oare de ce? Cred că unul din motive e că nu le solicită intelectul prea mult. Trebuie doar să spună cinci-șase litere de vreo zece ori, și gata. Un alt gen de versuri sau mai multe cuvinte i-ar pune într-o încurcatura destul de mare. Nu ar mai ști ce sa spună către frații lor întru ale muzicii "moderne".

Nu îi înțeleg. Pe bune. Sunt o grămadă de momente când mă bucur că muzica pe care am crescut chiar avea versuri, că melodiile aveau mai multe cuvinte decât anunțurile de pe pachetele de țigări, că formațiile alea muzicale au rezistat mai mult de-o vară, că melodiile lor încă mai există. Îmi pare rău pentru tinerii, pubertarii sau adolescenții din ziua de azi. În ritmul ăsta, în câțiva ani, în România se vor asculta din nou rington-urile telefoanelor lui Burebista și ale lui Decebal.

Mă apuc repede să îmi reiau obiceiul de a scrie dvd-uri cu muzica mea. Și opresc televizorul și radioul. Începe să se termine totul.

Despre Nimic - 1.1

Societate. Locul ăla unde toți ar trebui să respectăm aceleași reguli. Sau locul ăla unde atunci când facem ceva, ceea ce facem să nu deranjeze pe ceilalți membri ai locului. Și cu toate acestea, o mare parte a membrilor societății noastre deranjează prin acțiunile lor. Mă refer mai mult la cei din societatea ”românească”, să-i zicem așa.

Cercetătorii americani, englezi, francezi din mintea mea au demonstrat faptul că cu cât ne-am dezvoltat mai mult, raportul dintre bogăție materială și inteligență s-a schimbat dramatic. Acum câteva sute de ani, cu cât erai mai bogat, cu atât erai mai inteligent. Aveai acces la mai multe informații. Țăranii nu aveau timp de cultură pentru că erau obligați de stăpânii lor sa muncească tot timpul. Timp în care stăpânii lor își învățau odraslele să citească și să scrie, să înțeleagă limba și să o folosească în avantajul lor pe viitor. De aceea erau așa de ușor de condus oamenii în trecut (ca și acum, de altfel). Din cauza lipsei de resurse lingvistice și culturale. Cine știa să citească acum câteva sute de ani? Preotul, Stăpânul și Dascălul. Trei persoane din cele o mie și ceva care alcătuiau un sat, de exemplu. Ei erau mai bogați, ei aveau mai multe cunoștințe, ei aveau o inteligență mai ”crescută”, să-i spunem așa.

În zilele noastre, însă, cu cât ești mai bogat, cu cât mai mulți bani îți pot băga părinții în contul de cheltuieli zilnice, cu atât mai mult partea cu inteligența lasă de dorit. Cu cât sunt mai scumpi ochelarii de soare, cu atât mai puține cuvinte corecte poți scrie pe Facebook sau la Bacalaureat, de exemplu. Cu cât e mai scumpă mașina, cu atât de mult ți-o parchezi mai prost și mai împotriva regulilor societății. Bineînțeles, sunt sigur că există și excepții de la regula emisă de cercetătorii din mintea mea. Dar, așa cum știe toată lumea, nu există pădure fără uscături.

Bineînțeles mai există și o altă parte a celor lipsiți de inteligență, care nu au avut niciodată resursele materiale pentru a-și întreține lipsa de inteligență, dar încearcă foarte mult să și-o arate pentru că așa e mai tare sau pentru că așa ”știe” ei să iasă din anonimat. Ei știe în zilele noastre să citește hârtiile de mii de euro produse ”aseară”. Uneori sunt prinși repede de părinții lor și încinși înainte să aibă timp să și-o ”pună” pe vreun site de ”socializare”. Ei ie cei ce o ard cu băuturi fine și cu femei tari (sau invers) toata noaptea până le moare dușmanii de invidie.

Lipsa inteligenței provoacă același lucru ca și somnul rațiunii. Niște persoane de care ne lovim fizic sau psihic în fiecare zi a vieții noastre. Eu m-am săturat de mult de ei. Dar nu am ce face. Pot doar să îi suport. La fel cum o face toată societatea românească. Nu am văzut niciodată o mașină scumpă ridicată de pe vreun loc de parcare al persoanelor cu handicap. Și sunt sigur că nu o să văd atât de curând. Nu am văzut niciodată vreun    ”guțar” luând amendă pentru că melodia dedicată dușmanilor lui depășea nivelul legal de decibeli. În schimb am văzut o dată într-un club un adolescent cu ochelari de soare destul de închiși la culoare care și-a ”rupt gâtul” pe scări, din cauza șmecheriei, bineînțeles. Și eu consider asta un început.

Suntem mai mulți ca ei. Doar că încă nu ne dăm seama de asta.