luni, 29 martie 2010

Ora Pamantului altora...


15 mii de reclame.. de anunturi.. de ONG-uri care au anuntat faptul ca vine Ora Pamantului.... Chestia aia cand lumea stie ca se stinge lumina...
Doar ca la noi a fost altfel..... In 115 tari participante consumul de energie electrica a scazut in intervalul orar in care s`a petrecut Pamantul..
In schimb, in Romania, consumul ala a crescut.. E o stire oficiala.. Nu dau in ele.. Intrebati pe unde stiti.. Poate voi ati stins lumina.. Dar alte 22 de milioane de vecini de`ai vostri au aprins si ultimul beculet din casa.. Eu i`am pus sa puna Ora Pamantului in acelasi timp cu "In Puii Mei" ???
Jumatate din Romania vroia sa il mai vada pe Bendeac cum se stramba, si ei ne spun ca e Ora Pamantului si ca sa stingem lumina si sa stam pe intuneric?
"Du-te ma..... Nu se poate.. Imi bag picioarele in ora lor.. Eu vreau sa ma uit la televizor si sa dau o tabla online cu Gica."
Asta e Ora Pamantului la romani.


marți, 23 martie 2010

Muriti. E mai ieftin, si va ia mai putin timp. Sau asteptati sa va treaca.

Datele problemei:
- intr-o oarecare sambata din viata mea ma imbolnavesc un pic;
- duminica ma gandesc ca imi trece si stau relaxat;- luni dupa-amiaza ma gandesc "ba.. ce pana mea.. dau o gramada de bani la Casa aia de Asigurari de Sanatate sau cum mama dracului s-o numi, asa ca de ce sa nu ma duc eu la medicul la care sunt inscris ca pacient [care in continuare va fi numit Salvatoarea] si sa incerc sa fiu tratat".
Zis si facut. Ma duc. Cinstit. Stau la rand. Cinstit. Pana la urma intru. Cinstit. Pana aici totul a fost cinstit.
Apoi urmeaza intalnirea dintre mine si "salvatoarea de vieti"....
eu - "Sarut mana"
salvatoarea - "pe tine cine te-a trimis?" [mda.. am uitat sa specific ca m-am inscris la medicul ala pentru ca cineva cunoscut e inscris la acelasi medic.. si am crezut ca .. cunoscand pe cineva care cunoaste o sa ajute in vreun fel.. fix pix.. adica nu a ajutat deloc]
eu - pai stiti, persoana x.
salvatoarea - da.. care e problema?
eu - pai stiti.. de sambata, cred ca am racit.. si ma simt din ce in ce mai rau.. si.. nu stiu.. sa-mi spuneti ce sa iau..
salvatoarea - da.. treci pe pat.... da.. deschide gura mare si zi "A" [tehnica de secolul XXI].....Aoleu ce rosu e gatul.. Mda.. Ai avut febra?
eu - da...
salvatoarea - cat?
eu - pai nu stiu.. ca nu am termometru.
salvatoarea - aveai frisoane mari?
eu - mda..
salvatoarea - a..da.. deci aveai temperatura mare [alta tehnica a secolului XXI de determinare a temperaturii corpului uman]
eu - cred ca da...
[si cam din momentul asta a inceput SI partea cu hartoagele]
salvatoarea - vrei si concediu medical?
eu - pai da.. daca se poate..
salvatoarea - aaaa.. pai nu se poate.. ca stii? ti-a expirat de cateva zile adeverinta care sa specifice faptul ca platesti CAS-ul... si.. nu pot sa fac nimic.. ca daca eu iti dau concediu.. si vine vreo comisie? eu ce fac? ...
eu - pai.. si atunci.. cum sa fac?
salvatoarea - .. nu stiu.. eu nu vreau sa risc.. faci alta adeverinta..si vii maine dimineata cu ea la mine.. si iti dau hartiile de la concediu.
eu - bun .. multumesc.. sarut mana.. pai.. atunci vin maine dimineata.. de la cat aveti program?
salvatoarea - de la 8 jumate.
eu - ok.. ne vedem dimineata.. sarut mana.
Am plecat de acolo.. Eram cu prietena mea.. Care deja furase raceala de la mine.. Si a avut si ea parte de un tratament asemanator.

A venit seara.. M-a spart febra si o tuse amestecata cu niste chestii ciudate prin gat. Am avut frisoane mari.. Cred ca am avut temperatura mare, dupa metoda Salvatoarei.

Marti de dimineata m-am trezit cu gatul umflat, cu slabe sanse de a articula prea multe, cu febra.. Si ceva frisoane. [ Pe semne ca mai scazuse temperatura, pentru ca frisoanele erau mai mici]

M-am dus la servici.. Mi-am facut adeverinta.. Mi-am luat o ora libera.. De la 8 la 9. In mintea mea bolnava am crezut ca o ora imi va fi de ajuns.

La cabinet am ajuns la 8:30 .. In fata mea, 3 persoane.. Pe la 8:40 a aparut o asistenta. .. A venit si prietena mea cu adeverinta, la timp pentru a intra impreuna .. La asistenta, pentru ca Salvatoarea nu venise.
Si ne-a luat asistenta in primire.
eu - sarut mana.. Am adus adeverintele.
asistenta - aaaaa.. pai nu e bine.. va mai trebuie o stampila de la casa de sanatate de la dumneavoastra. Pentru dumneavoastra, de la Bucuresti, iar pentru prietena dumneavoastra, e in centru pe strada Y .. Sa mearga acolo, sa stea la coada.. O sa plateasca ceva.. Si o sa ii puna stampila, si apoi o sa vina inapoi la noi.
eu - deci.. nu e bine? .. imi mai trebuie o stampila....? ..
asistenta - da... nu se poate altfel.
eu - ok.. multumesc..pai.. ma duc inapoi la servici.. si.. trimit adeverinta prin fax.. si.. pana la 13:30 cand terminati programul vin cu ea stampilata, ok?
asistenta - da, e bine asta.
eu - sarut mana
asistenta - o zi buna.

SI am plecat inapoi la munca... Prietena mea s-a dus in centru pentru o serie buna de nervi pe care i-as relata aici...Dar ma enervez si mai tare.. Si mai bine ... Las...
Deci m-am intors la servici.. Am plecat de la cabinet la 9:15 ... Deja intarziasem.
Am ajuns la servici.. Pana la urma, am reusit sa trimit adeverinta vietii prin fax la Bucuresti.. Si la 12:40 mi-a fost trimisa cu mirifica stampila pe ea. Am sunat-o pe prietena mea care reusise sa isi rezolve pana la urma problema "in centru" cu adeverinta ei, si care se afla la cabinetul Salvatoarei. Doar ca.... la 12:40 cand am sunat eu, Salvatoarea tot nu venise la program.. Avea program pana la ora 14:00 .. Dar Asistenta i-a spus prietenei mele ca nu are rost sa mai incerc sa vin atunci pentru ca sigur nu o sa se rezolve nimic, si ca sa vin miercuri dupa-amiaza [ca de la 14:00 au ei program la cabinet miercuri] cu adeverinta, si ca o sa se rezolve atunci. Imi venea sa prind o forta mare si sa o strang de personalitate pe asistenta aia prin eter.... Dar.. Sunt roman. Si imi trece, pana la urma.

E 6 seara. Marti. Nu stiu ce pana mea are febra aia, dar numai seara incepe sa ma ia. Azi am tusit ceva mai mult, si sper sa mai tusesc si maine ca sa pot sa-i arat Salvatoare ca inca mai sunt bolnav, si ca inca imi mai permit sa mai tusesc, si ca inca ma mai tin pe picioare dupa 2 zile de umblat aiurea prin lume cautand o adeverinta cu stampila trimisa prin fax fara de care viata mea nu ar avea nici un rost si nu ar fi inscrisa nicaieri. Am uitat sa specific ca pe adeverinta aia scrie ca e valabila 3 luni. Si ca peste 3 luni trebuie sa repet procesul. Sper sa nu fiu cu vreun picior rupt atunci.

Maine de dimineata o sa ma duc iarasi la munca si o sa ma intalnesc cu minunatii mei colegi. Pe care sper sa nu-i ajut sa raceasca asa repede pentru ca o salvatoare de vieti inca ma trimite in lume.

Si la ora 14:00 o sa ma postez in fata cabinetului Salvatoarei cu adeverinta in dinti.. Sa vad ce o sa imi mai trebuiasca atunci? Stampila pe timbru?

E ca intr-un banc pe care l-am auzit cand eram mai mic. "Oameni nu avem, dar organizarea va place?"

Pacat ca in joc e, mai mult sau mai putin viata mea.. Sau a celorlalti. Sau si a celorlalti. Si pentru ce? Pentru ca o hartie nu are o stampila? Partea frumoasa e ca in timp ce prietena mea era in cabinet, a auzit ca o pacienta a fost lasata sa aduca "adeverinta" a doua zi, ca are incredere in ea.
Altii "are" mai multe perechi.
Sau poate cunostea pe cineva mai cunoscut.

Pentru sexul de ieri, de azi... si sigur si pentru cel de maine eu platesc lunar un procent bine determinat. Care se duce in buzunarul salvatoarei, cred. Am nevoie de serviciile ei o data pe an, maxim. "Maxim, am zis.©®".

Bine ca nu am avut ceva rupt.. si am putut sa ma deplasez sa imi rezolv "problema" ... Inca nu sunt sigur ca e problema mea ca nu am avut nu stiu ce stampila nu stiu unde... Pe langa cea de la mine de la munca.

Cred ca cel mai bine era sa nu cer nimic.. Sa las banii aia sa fie cheltuiti simplu, fara drumuri, fara alergatura, fara sa deranjez Salvatoarea de vieti cu problema mea de sanatate care o obliga sa mimeze o meserie. Incepe sa imi para rau ca sunt bolnav. Si incepe sa imi para rau ca am fost atat de nesimtit ca nu am stiut ca trebuie sa am cinci sute de mii de chestii ce trebuiau facute inainte sa pot sa primesc o aspirina si un paracetamol.

Oare atunci cand mori, te ia doctorul si iti spune ca nu ai voie sa mori pentru ca nu ai nu stiu ce adeverinta stampilata?

Va rog frumos. Daca o sa faceti copii.. Si daca acei copii ai vostri se vor face doctori... Sa se gandeasca si la sanatate, nu doar la pacient. Sa se gandeasca si la problema, nu doar la manual. Sa rezolve si problema, nu sa adauge altele.

Nu prea sunt religios.. Dar .. Mai da-i Doamne in .......


marți, 16 martie 2010

Visul unui copil mare


Pe la inceputul anului trecut eram la plimbare printr-un cunoscut hipermarket. De cele mai multe ori ma relaxez cateva minute la raionul cu jucarii al oricarui magazin. Stau, ma uit la ele, le incerc, le desfac. Uneori ii fac invidiosi pe unii copilasi de pe acolo pentru ca eu ajung si la jucariile "de mai sus". Soarta. Si tot plimbandu-ma, am dat de minunatia asta. Era perfect. Facea tot ce as fi asteptat eu sa faca ceva de genul lui. Din anumite motive nu mi l-am achizitionat. Dar daca il vedeti pe undeva, va rog frumos luati-l cu voi acasa si o sa-l iau eu de la voi. Nu-l lasati sa stea cu celelalte jucarii acolo. S-ar simti mai bine cu voi.
Va multumesc anticipat.

duminică, 14 martie 2010

Primavara de maine


M-am intors de mult de la munte. Am scapat cu viata din incercarile grele la care am fost supus acolo. Atata bere. Atata vin. Mai rar.
Important a fost ca ne-am simtit bine toti cei de acolo si ca am reusit sa ne trezim a doua zi in acelasi peisaj.








Pe 1 februarie mi-am luat in sfarsit masina. Un Opel Astra H din 2005. M-am lasat de glumele celor de la Dacia care imi dadeau un Sandero pe 7 ani cu 900 de lei pe luna. Opelul e mult mai bun si mult mai ieftin. 600 pe 6 ani. Intr-o zi poate o sa pun ceva poze cu el. In principiu arata cam ca in poza asta.






Pe 1 martie a inceput calendaristic primavara din 2010. Nu se vede absolut nimic legat de acest anotimp. E deja 14 martie. Si inca mai ninge. Daca e sa ma leg de solstitii si echinoctii, ar trebui sa mai astept pana pe 21 martie pentru inceperea primaverii. Dar eu sper sa inceapa mai repede. M-am saturat de frig si de zapada si de noroaie si de orice altceva legat de iarna.Sper sa fie o primavara frumoasa si lunga. M-am saturat doar de doua anotimpuri. Iarna si vara. Sase luni iarna, sase luni vara. Slab de tot. Nu mai ai timp sa mai vezi iarba cum creste. nu mai ai timp sa vezi albinele alea enervante cum se plimba prin toti copacii. Nu mai ai timp sa vezi o furnica urcandu-se pe tulpina unei flori.Noi am facut asta. Noi am facut cele doua anotimpuri de sase luni, la fel cum tot noi am facut "nu mai ai timp" sau "nu mai am timp". Total gresit. E acelasi timp ca si inainte. activitatile sunt in principiu aceleasi. Dormit, mancat, muncit, iar in Romania mai e ocolitul gropilor sau al baltilor. Nu e nimic in plus fata de acum 50 de ani cand lumea avea timp de aproape orice. Am progresat. Si lumea spune ca progresul e ceva ce ne ajuta in viata de zi cu zi. E ceva ce ne usureaza viata. Nu ne-o complica. LUMEA e proasta. Progresul ne-a bagat si mai mult in casa decat sa ne ofere timp sa iesim la plimbare. Progresul nu ne lasa sa ne mai gandim la faptul ca orizontul e din ce in ce mai rosu la apus asa cum observam cand eram mai mic. Progresul nu o sa ne mai lase in curand sa ne mai spunem "salut" sau "buna ziua" pentru ca sigur vor fi inventate niste chip`ulete care sa salute singure si sa raspunda la salut atunci cand se apropie de alte chip`ulete. M-am cam saturat de progresul asta. Prefer progresul care sa imi darame caramizile si si fierataniile din bloc si sa-mi faca totul din sticla. Sa vad lumea care iese afara. Si sa imi faca pofta sa ies si eu. Chiar daca nu o sa am timp, sigur o sa incerc din ce in ce mai mult sa imi fac timp ca sa ies si eu afara.
Dar lumii nu-i place progresul meu. Ea il prefera pe cel care ne baga si mai mult sub o gramadade lacate la usa.
E o primavara imensa afara azi. Sau daca nu e azi sau daca nu ai timp pentru primavara de azi, atunci te rog frumos sa iti faci timp pentru primavara de maine. O sa vina o zi cand nu o sa mai fie primavara afara. Si atunci o sa te asezi linistit pe pat cu gandul la progres si o sa cauti pe vreun site cu motor de cautare imagini cu primavara de ieri. Dar nu o sa fie la fel. Iesi afara. Ajuta progresul sa inteleaga pentru ce a fost facut.
O zi colorata iti doresc. O zi PI fericita.