"Trecut de căcat am avut, prezent de căcat avem, bine măcar că nu avem nici un fel de viitor."
[Horațiu Mălăele, replică din spectacolul de improvizaţie „Caramitru Mălăele, câte-n lună şi în stele“]
Am văzut acum câteva zile o tanti la știri. O întreba un reporter cu cine o să voteze la alegeri. Răspunsul ei? ”Păi încă nu mi-a dat nimeni nimic, deci nu știu cu cine o să votez.” Ăsta e alegătorul român. E imaginea perfectă. Noi, ceilalți, ne-am săturat de ei și nu mai mergem la vot. Dar el, ”alegătorul român”, trebuie premiat cu ceva ca să știe cu ce găleată să voteze.
Până să o văd pe tanti aceea la știri, nici nu știam că vin alegerile. Cam acum două săptămâni a fost asta. Apoi am mai văzut săptămâna asta o grămadă de cortulețe, de șepci, de pixuri, de pliante de toate culorile. Și cel puțin de două ori pe zi, am văzut câte un pâlc de șepcuțe de aceeași culoare însoțindu-l pe ”EL”. Reprezentantul lor. Al celor de aceeași culoare. Pe care doar ei îl știu, pentru că noi doar o dată la câțiva ani îl vedem pe viu. Doar atunci am văzut politicieni în stradă. În rest îi văd pe la televizor. Cum se chinuie să spună discursuri în limbi străine în Parlamentul European în sute de cuvinte din care europenii nu înțeleg nimic. Îi văd schimbându-și mașinile mai des decât eu filtrele la a mea. Îi văd cum își dau pensii și vacanțe, diurne și recompense pentru ceea ce fac ei acolo, la locul lor de muncă. Îi mai văd prin ziare prinși dormind sau votând pentru colegii lor de coaliție. Îi mai văd acuzându-se mereu unii pe alții pentru ceea ce fac împreună.
De aceea, până când nu o să îi văd mai des pe lângă mine, rezolvând și problemele mele, nu doar pe ale lor, o să îi votez pe toți la fel de mult sau la fel de puțin. O să cer mereu persoanei de la secția de votare încă un pic de tuș pe ștampila de vot, pentru că nu o să îmi ajungă din prima pentru toți cei ce vor ”acolo”.
Nu am zis că nu votez. Doamne ferește. E încă un drept al meu, de care vreau să beneficiez de fiecare dată când am ocazia.
Eu nu aștept nici o găleată de la ei. Nici un pix. Nici o lege în plus sau în minus față de cele normale. Nu aștept să se schimbe totul din prima. Nu aștept să fie toți cinstiți de mâine sau de poimâine. Aștept de la ei doar ceea ce așteaptă și ei de la mine. Să își facă treaba. La vot, la muncă sau în oricare alt loc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu