Despre Nimic - 1.1

Societate. Locul ăla unde toți ar trebui să respectăm aceleași reguli. Sau locul ăla unde atunci când facem ceva, ceea ce facem să nu deranjeze pe ceilalți membri ai locului. Și cu toate acestea, o mare parte a membrilor societății noastre deranjează prin acțiunile lor. Mă refer mai mult la cei din societatea ”românească”, să-i zicem așa.

Cercetătorii americani, englezi, francezi din mintea mea au demonstrat faptul că cu cât ne-am dezvoltat mai mult, raportul dintre bogăție materială și inteligență s-a schimbat dramatic. Acum câteva sute de ani, cu cât erai mai bogat, cu atât erai mai inteligent. Aveai acces la mai multe informații. Țăranii nu aveau timp de cultură pentru că erau obligați de stăpânii lor sa muncească tot timpul. Timp în care stăpânii lor își învățau odraslele să citească și să scrie, să înțeleagă limba și să o folosească în avantajul lor pe viitor. De aceea erau așa de ușor de condus oamenii în trecut (ca și acum, de altfel). Din cauza lipsei de resurse lingvistice și culturale. Cine știa să citească acum câteva sute de ani? Preotul, Stăpânul și Dascălul. Trei persoane din cele o mie și ceva care alcătuiau un sat, de exemplu. Ei erau mai bogați, ei aveau mai multe cunoștințe, ei aveau o inteligență mai ”crescută”, să-i spunem așa.

În zilele noastre, însă, cu cât ești mai bogat, cu cât mai mulți bani îți pot băga părinții în contul de cheltuieli zilnice, cu atât mai mult partea cu inteligența lasă de dorit. Cu cât sunt mai scumpi ochelarii de soare, cu atât mai puține cuvinte corecte poți scrie pe Facebook sau la Bacalaureat, de exemplu. Cu cât e mai scumpă mașina, cu atât de mult ți-o parchezi mai prost și mai împotriva regulilor societății. Bineînțeles, sunt sigur că există și excepții de la regula emisă de cercetătorii din mintea mea. Dar, așa cum știe toată lumea, nu există pădure fără uscături.

Bineînțeles mai există și o altă parte a celor lipsiți de inteligență, care nu au avut niciodată resursele materiale pentru a-și întreține lipsa de inteligență, dar încearcă foarte mult să și-o arate pentru că așa e mai tare sau pentru că așa ”știe” ei să iasă din anonimat. Ei știe în zilele noastre să citește hârtiile de mii de euro produse ”aseară”. Uneori sunt prinși repede de părinții lor și încinși înainte să aibă timp să și-o ”pună” pe vreun site de ”socializare”. Ei ie cei ce o ard cu băuturi fine și cu femei tari (sau invers) toata noaptea până le moare dușmanii de invidie.

Lipsa inteligenței provoacă același lucru ca și somnul rațiunii. Niște persoane de care ne lovim fizic sau psihic în fiecare zi a vieții noastre. Eu m-am săturat de mult de ei. Dar nu am ce face. Pot doar să îi suport. La fel cum o face toată societatea românească. Nu am văzut niciodată o mașină scumpă ridicată de pe vreun loc de parcare al persoanelor cu handicap. Și sunt sigur că nu o să văd atât de curând. Nu am văzut niciodată vreun    ”guțar” luând amendă pentru că melodia dedicată dușmanilor lui depășea nivelul legal de decibeli. În schimb am văzut o dată într-un club un adolescent cu ochelari de soare destul de închiși la culoare care și-a ”rupt gâtul” pe scări, din cauza șmecheriei, bineînțeles. Și eu consider asta un început.

Suntem mai mulți ca ei. Doar că încă nu ne dăm seama de asta.